CONSILIUL LEGISLATIV

Aviz nr. 323 / 2015

Dosar nr. 243 / 2015

 

AVIZ

referitor la propunerea legislativă privind achizițiile publice verzi

 

Analizând propunerea legislativă privind achizițiile publice verzi, transmisă de Secretarul General al Senatului cu adresa nr.B65 din 10.03.2015,

 

CONSILIUL  LEGISLATIV

 

În temeiul art.2 alin.1 lit.a) din Legea nr.73/1993, republicată și art.46(2) din Regulamentul de organizare și funcționare a Consiliului Legislativ,

Avizează favorabil propunerea legislativă, cu următoarele observații și propuneri :

1. Prezenta propunere legislativă are ca obiect de reglementare stabilirea cadrului legal de desfășurare a achizițiilor publice verzi.

În raport cu conținutul său normativ, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, iar în aplicarea dispozițiilor art.75 alin.(1) din Constituția României, republicată, prima Cameră sesizată este Senatul.

2. Din punct de vedere al dreptului european, proiectul nu constituie transpunerea unui document juridic european și nici nu are drept finalitate crearea cadrului juridic necesar punerii directe în aplicare a unui regulament european, dar prezintă tangențe cu Politica în domeniul dreptului de stabilire și libertății de a presta servicii, segmentul legislativ - Contracte de achiziții publice, precum și cu Politica în domeniul mediului, consumatorilor și protecției sănătății, segmentul legislativ - Mediu.

 

Potrivit Comunicării Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor - „Achiziții publice pentru îmbunătățirea condițiilor de mediu” (COM(2008) 400 final), achizițiile publice ecologice (APE) sunt definite ca fiind „un proces prin care autoritățile publice doresc să achiziționeze bunuri, servicii și lucrări cu un impact redus asupra mediului, pe durata întregului ciclu de viață al acestora, în comparație cu bunurile, serviciile și lucrările cu aceeași funcție primară achiziționate altfel decât prin APE”.

Întrucât reglementările privind achizițiilor publice la nivelul Uniunii Europene nu impun principiul dezvoltării durabile ori al protecției mediului, Comisia Europeană a trasat o metodologie de stabilire a criteriilor de „înverzire” a achizițiilor. 

Comisia a elaborat criterii specifice de achiziții publice ecologice pentru grupuri prioritare de produse sau servicii în 10 sectoare care au fost identificate ca fiind cele mai potrivite pentru ecologizare prin intermediul achizițiilor publice.

Astfel, a fost stabilit un set preliminar de criterii comune pentru APE în cadrul unui instrumentar de formare pentru achizițiile publice ecologice, care se bazează pe criteriile pentru etichetele ecologice în vigoare la nivel european și național, și pe informațiile colectate în rândul părților interesate care reprezintă industria și societatea civilă.

Criteriile privind APE se împart în criterii „de baz㔠și criterii „complete”. Criteriile „de baz㔠sunt concepute pentru a permite o aplicare simplă a APE, concentrându-se pe domeniul sau domeniile-cheie ale performanței de mediu a produsului și pentru a menține costurile administrative ale societăților la un nivel minim. Criteriile „complete” privind APE iau în considerare mai multe aspecte ale performanței de mediu sau niveluri mai înalte ale acesteia și sunt destinate a fi utilizate de autoritățile care doresc să extindă sprijinul acordat obiectivelor de mediu și de inovare.

De asemenea, potrivit Comunicării Comisiei, criteriile sunt și vor fi formulate astfel încât să fie ușor de înțeles de către cumpărătorii și ofertanții (publici) și să poată fi incluse fără dificultate în dosarele de licitație, în conformitate cu legislația privind achizițiile publice.

 

Din analiza propunerii legislative, se constată că aceasta, prin normele propuse, urmărește promovarea dezvoltării unei piețe de produse, servicii și lucrări ecologice care să conducă la îmbunătățirea performanței de mediu a lucrărilor, serviciilor, produselor și a tehnologiilor de obținere a acestora, precum și reducerea emisiilor cu efect de seră prin diminuarea cantității de CO2 emisă în atmosferă, prin reglementarea unui instrument de achiziții publice verzi centralizat și obligatoriu la nivel național, în spiritul normelor europene în domeniu.

3. Referitor la titlul Capitolului I, pentru unitate în redactare cu acte normative cu norme similare, propunem eliminarea din cuprinsul acestuia sintagma „Și Domeniul De Aplicare”, ca inadecvată.

4. La art.1 alin.(2) lit.e), referitor la norma de trimitere ce vizează art.18 alin.(1) lit.a)-e), întrucât respectivul alineat are în cuprinsul său doar lit.a)-e), pentru rigoarea redactării, este necesară  eliminarea expresiei „lit.a)-e)”.

5. La art.2, pentru respectarea normelor de tehnică legislativă, termenii din debutul enumerărilor se vor reda cu inițială mică.

La lit.a), pentru uzitarea unui limbaj juridic consacrat, textul „în conformitate cu prevederile art.8” se va reda sub forma „astfel cum este definită la art.8”.

Totodată, potrivit exigențelor de tehnică legislativă, propunem eliminarea titlului actului normativ invocat, întrucât a fost redat și la art.1 alin.(2) lit.e).

La lit.c), pentru o informare corectă și completă, după expresia „nr.34/2006” trebuie inserată sintagma „cu modificările și completările ulterioare”.

De asemenea, pentru claritate, mențiunea „utilizării unuia sau mai multor” se va înlocui cu formularea „utilizării unuia sau a mai multor”.

6. La art.3 alin.(2), pentru rigoarea redactării, în loc de „Hotărâre de Guvern” se va scrie „hotărâre a Guvernului”; observația are valabilitate și pentru art.5 alin.(2).

7. La art.4 alin.(1), din considerente de redactare, expresia „menționate la art. …” se va reda sub forma „prevăzute la art. …”. Observația este valabilă pentru toate situațiile similare.

 

La alin.(2), cu referire la norma de trimitere la „art.4 alin.(1) lit.a)”, având în vedere că alin.(2) face parte tot din art.4, pentru corectitudinea redactării, se va elimina  forma abreviat㠄art.4”.

Această observație este valabilă și pentru alin.(3), dar și pentru art.5 alin.(2), în ceea ce privește norma de trimitere la „art.5 alin.(1)”.

La alin.(3), din același considerent, propunem eliminarea celei de a doua abrevieri „alin.” din sintagma „art.35 alin.(3) și alin.(6)”.

8. Pentru respectarea normelor de tehnică legislativă, având în vedere titlul Capitolului III, acesta se va disjunge în 3 capitole distincte care vor cuprinde articolele specifice fiecărui obiect de reglementare. Astfel, unele vor fi incluse în capitolul care are în vedere autorități competente, altele -  sancțiuni -, iar ultimul capitol va cuprinde dispoziții finale.

9. La art.5 alin.(1), din rațiuni de redactare, mențiunea „publicat în Monitorul Oficial partea I, care va cuprinde…” se va scrie „care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, ce va cuprinde…”.

10. La art.6 lit.a), pentru acord gramatical corect, cuvântul „produse” se va scrie „produselor”.

La lit.e), semnalăm o eroare de redactare, în sensul scrierii cuvintelor „centralizăriiinformațiilor”.

O situație similară întâlnim și la art.7 lit.c), cu privire la „precumși”.

Totodată, norma este insuficient conturată, nefiind precizată autoritatea către care au obligația Autoritatea Națională pentru Reglementare și Monitorizarea Achizițiilor Publice și Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice să raporteze informațiile primite de la autoritățile contractante; sugerăm revederea.

11. La art.7 lit.a), pentru rigoarea redactării, se va insera sintagma „a Guvernului” înaintea numărului și anului actului normativ menționat.

12. La art.9 alin.(1) lit.a), pentru asigurarea corelării cu dispozițiile art.3 alin.(1), expresia „nerespectarea țintelor prezentate” trebuie înlocuită cu sintagma „nerespectarea țintelor stabilite”.

Totodată, pentru un plus de rigoare normativă, textul trebuie să precizeze în mod expres care este subiectul activ al contravenției.

 

La alin.(3), pentru corelare cu dispozițiile art.28 din Ordonanța Guvernului nr.2/2001, propunem reformularea textului, astfel:

„(3) Contravenientul poate achita, pe loc sau în termen de cel mult 48 de ore de la data încheierii procesului-verbal ori, după caz, de la data comunicării acestuia, jumătate din minimul amenzii prevăzute la alin.(1), agentul constatator făcând mențiune despre această posibilitate în procesul-verbal.”

La alin.(4), precizăm că, pentru respectarea cerinței previzibilității reglementării, în situația în care se are în vedere instituirea unor norme derogatorii de la regimul-cadru al contravențiilor, acestea trebuie prevăzute în mod expres în cuprinsul proiectului, și nu prin trimiterea generică la toate dispozițiile din cuprinsul unei secțiuni din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.34/2006.

În acest caz, după completarea art.9 cu normele derogatorii avute în vedere, norma din cuprinsul actualului alin.(4) trebuie reformulată, astfel:

„(4) În măsura în care prezenta lege nu dispune altfel, contravențiilor prevăzute la alin.(1) le sunt aplicabile dispozițiile Ordonanței Guvernului nr.2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr.180/2002, cu modificările și completările ulterioare”.

În ceea ce privește norma prevăzută la alin.(5), aceasta va fi comasată cu art.10, în următoarea redactare:

„Art.10. - Prezenta lege intră în vigoare la 30 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, cu excepția prevederilor art.9, care intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2018”.

 

PREȘEDINTE

 

dr. Dragoș  ILIESCU

 

București

Nr.